După decesul bunicilor, succesiunea a fost dezbătută, iar cei trei copii ai bunicilor (mama și cei doi frați) au moștenit casa și terenul.
Mama ta a rămas în locuință timp de 20 de ani, a îngrijit imobilul, a plătit impozitele și a făcut investiții.
Unul dintre frați a decedat acum 14 ani, lăsând 4 copii moștenitori, iar el a apucat să semneze doar pentru casă, nu și pentru teren.
Acum, sora nu dorește să semneze pentru vânzare sau înstrăinare, iar întrebarea este: 👉 poate mama deveni proprietar unic sau măcar pe partea pe care o folosește?

⚖️ 1️⃣ Situația juridică actuală
Conform art. 669–686 Cod civil, după succesiune, imobilul se află în proprietate comună între moștenitori, fiecare având o cotă parte ideală (ex. 1/3 – 1/3 – 1/3).
➡️ Faptul că mama locuiește acolo și plătește impozite nu o face automat proprietar exclusiv, dar aceste elemente pot fi folosite ulterior ca dovezi în fața instanței pentru dobândirea proprietății prin alte căi (ex. uzucapiune sau partaj).
⚖️ 2️⃣ Cazul fratelui decedat
Dreptul fratelui decedat s-a transmis copiilor lui, care devin moștenitori în locul tatălui.
Așadar, semnătura parțială dată de el înainte de moarte nu produce efecte complete, pentru că succesiunea lui trebuie dezbătută separat.
Până la dezbaterea succesiunii acelui frate, nu se poate perfecta nicio vânzare asupra întregului imobil – doar după ce moștenitorii lui sunt trecuți în acte.
⚖️ 3️⃣ Ce se poate face dacă sora refuză să semneze
Există două soluții legale:
✅ Varianta 1 – Partaj amiabil notarial
Dacă sora și moștenitorii fratelui acceptă o înțelegere, se poate face partaj notarial, prin care:
- mama primește casa și terenul aferent,
- ceilalți moștenitori sunt despăgubiți în bani (sultă).
Este soluția cea mai rapidă și ieftină, dar necesită acordul tuturor.
✅ Varianta 2 – Partaj judiciar
Dacă sora nu vrea să semneze, mama poate introduce în instanță acțiune de partaj succesoral, solicitând:
- atribuirea casei în favoarea ei (deoarece o locuiește și a întreținut-o timp de 20 de ani);
- compensarea celorlalți moștenitori prin plată (sultă);
- recunoașterea cheltuielilor și investițiilor făcute cu întreținerea imobilului.
Instanța va dispune expertiză imobiliară și, cel mai frecvent, va atribui imobilul celui care îl locuiește, dacă acesta are posibilitatea să plătească restul moștenitorilor.
⚖️ 4️⃣ Poate deveni mama proprietar prin uzucapiune?
Da, în anumite condiții.
Dacă a locuit neîntrerupt, peste 10 ani, ca proprietar exclusiv (nu în calitate de moștenitor), poate cere recunoașterea dreptului prin uzucapiune (prescripție achizitivă).
➡️ Totuși, în cazurile de moșteniri, uzucapiunea este dificil de admis, deoarece mama are calitatea de coproprietar, nu de simplu ocupant.
Judecătorii consideră că, între rude și moștenitori, posesia nu este exclusivă, ci comună.
Prin urmare, uzucapiunea ar fi admisă numai dacă dovedește că a exclus pe ceilalți coproprietari și a stăpânit bunul ca proprietar unic (de exemplu: și-a înscris singură imobilul, i-a interzis accesul surorii etc.).
⚖️ 5️⃣ Ce șanse are mama să devină proprietar
| Variante | Șanse / Observații |
|---|---|
| Partaj amiabil la notar | Posibil dacă sora și nepoții sunt de acord |
| Partaj în instanță | Foarte bune – mama locuiește acolo, a întreținut casa și a plătit impozite |
| Uzucapiune | Posibilă doar dacă dovedește posesie exclusivă și intenția clară de proprietar |
| Cumpărare de la ceilalți moștenitori | Poate plăti sultă pentru a deveni proprietar integral |
| Refuz total al surorii | Instanța poate dispune vânzarea la licitație și împărțirea prețului între moștenitori |
⚖️ 6️⃣ Pași practici pentru mama
- Obține un extras CF actualizat al casei și terenului;
- Adună dovezi: chitanțe, impozite plătite, declarații martori, poze cu investițiile;
- Verifică succesiunea fratelui decedat – dacă nu e dezbătută, trebuie făcută;
- Încearcă o mediere sau discuție notarială cu sora și nepoții;
- Dacă refuză, formulează acțiune de partaj succesoral la judecătoria unde este imobilul.
⚖️ 7️⃣ Baza legală
- Codul civil, art. 669–686 – Partajul bunurilor comune;
- Codul civil, art. 930–939 – Uzucapiunea (prescripția achizitivă);
- Codul civil, art. 1143–1155 – Moștenirea legală;
- Codul de procedură civilă, art. 980–994 – Procedura partajului judiciar.
✅ Concluzie
➡️ Mama poate deveni proprietar unic asupra casei, dar numai prin partaj (amiabil sau judiciar).
➡️ Dacă sora refuză, se poate acționa în instanță – iar faptul că mama locuiește acolo, plătește taxe și a îngrijit casa îi oferă șanse reale de atribuire.
➡️ Uzucapiunea e o opțiune secundară, dificilă, însă partajul judiciar este cea mai sigură cale.
📧 Pentru redactarea acțiunii de partaj și reprezentare în instanță: office@sfat-avocat.ro | 0771 639 716 🌐 www.sfat-avocat.ro
#succesiune #partaj #proprietate #mostenire #dreptcivil #sfatavocat

