„Situațiile de conflict între foști parteneri pot depăși sfera personală atunci când unul dintre ei refuză să șteargă imagini sau conținuturi care afectează viața privată ori imaginea celuilalt. În anumite condiții, păstrarea unei poze comune după divorț poate reprezenta o atingere adusă dreptului la viață privată.”
Explică echipa www.sfat-avocat.ro.

⚖️ Cadrul legal aplicabil

🔹 Codul civil, art. 71–75 – protecția vieții private și a demnității umane;
🔹 Legea nr. 190/2018 (GDPR România) – prelucrarea datelor personale, inclusiv imaginea;
🔹 Codul penal, art. 226 – violarea vieții private (în cazuri grave).

🧾 Situația concretă

• Fosta soție a partenerului tău menține o fotografie cu el pe profilul personal (public sau vizibil pentru terți);
• Imaginea este folosită fără acordul acestuia, după încheierea divorțului;
• Scopul declarat este de a provoca disconfort și de a afecta relația actuală.

🧩 1️⃣ Dreptul la imagine – consimțământul este esențial

Conform art. 73 Cod civil,

„Orice persoană are dreptul la respectarea imaginii sale. Folosirea, publicarea sau difuzarea imaginii unei persoane fără consimțământul acesteia constituie o atingere adusă vieții private.”

🔸 Așadar, dacă poza a fost postată sau menținută fără acordul actual, fosta soție încalcă dreptul la imagine al fostului soț.
🔸 Consimțământul dat înainte (în timpul relației sau căsătoriei) nu mai produce efecte după divorț, dacă persoana vizată solicită retragerea imaginii.

🧑‍⚖️ 2️⃣ Ce poate face partenerul tău

1️⃣ Transmiterea unei notificări oficiale

• Prin avocat, fosta soție poate fi somată să elimine imaginea în termen de 5 zile, invocând:
  • art. 71 și 73 Cod civil;
  • dreptul la viață privată și la imagine;
  • dispozițiile GDPR privind retragerea consimțământului.

2️⃣ Sesizarea platformei (Facebook, Instagram etc.)

• Majoritatea rețelelor sociale prevăd în regulamente posibilitatea de raportare a folosirii imaginii fără consimțământ;
• Este suficientă o cerere scrisă cu dovada identității persoanei din poză.

3️⃣ Acțiune civilă pentru încetarea faptei ilicite

• Dacă refuză în continuare, se poate formula acțiune în instanță pentru:
  • încetarea difuzării imaginii;
  • daune morale pentru atingerea adusă reputației sau vieții private;
  • obligarea la ștergerea pozei sub sancțiune.

🔹 Temei legal: art. 253 alin. (1) Cod civil – protecția drepturilor nepatrimoniale.

🚫 3️⃣ Când poate deveni faptă penală

Dacă imaginea este folosită în scop de umilire, denigrare sau hărțuire, se poate analiza și art. 226 Cod penal – violarea vieții private, care sancționează:

„Fotografierea, înregistrarea sau difuzarea fără drept a imaginii unei persoane aflate într-un spațiu privat.”

De regulă, însă, soluția rămâne civilă – notificare și acțiune în instanță.

💡 Recomandare practică

✔️ Nu interveni tu direct – partenerul este titularul dreptului la imagine;
✔️ El trebuie să formuleze notificarea, semnată personal sau prin avocat;
✔️ Păstrați dovezile – capturi de ecran cu profilul, data publicării, mesajele schimbate;
✔️ Evitați escaladarea conflictului online (comentarii, replici etc.).

💼 Asistență juridică

Echipa www.sfat-avocat.ro te poate ajuta cu:
✔️ redactarea notificării legale pentru eliminarea pozei;
✔️ sesizarea oficială a platformei de social media;
✔️ acțiune civilă pentru protecția dreptului la imagine și daune morale.

📞 0771.639.716
📧 office@sfat-avocat.ro
🌐 www.sfat-avocat.ro

💬 Concluzie

➡️ Partenerul tău are dreptul să ceară ștergerea imediată a fotografiei;
➡️ Poate face acest lucru prin notificare juridică sau cerere directă către platformă;
➡️ Dacă refuzul persistă, există temei legal pentru acțiune civilă cu daune morale.

Keywords SEO
#DreptLaImagine #GDPR #PozeFaraAcord #FostaSotie #SfatAvocat

Cu respect,
Echipa www.sfat-avocat.ro